Biserica Armeano-Catolică
Biserica „Nașterea Maicii Domnului" — mândria barocă a orașului Gheorgheni,
ridicată de o comunitate de refugiați armeni sosiți din Moldova în 1668.
Biserica „Nașterea Maicii Domnului" — o bijuterie barocă
Biserica Armeano-Catolică din Gheorgheni (cunoscută și ca Biserica „Nașterea Maicii Domnului") se află în partea de nord-est a orașului, pe drumul care duce spre Lacul Roșu. Această clădire în stil baroc este unul dintre cele mai importante centre sacre și culturale ale comunității armene din Transilvania — un monument cu caracter de biserică-cetate, înconjurat de un zid de piatră și de două turnuri scunde.
„În acest ținut trăiesc două feluri de oameni: cei care știu că au strămoși armeni și cei care încă nu o știu. Pentru că armenii au fost și sunt prezenți pretutindeni."
O migrație de mii de kilometri
Armenii nu au avut niciodată o viață ușoară — după cuceririle turcilor selgiucizi, în jurul anului 1000, mulți au părăsit Armenia. După câteva sute de ani petrecuți în Crimeea și în Moldova, au ajuns în Transilvania în căutarea unui „refugiu".
Capela gotică
Pe locul bisericii actuale exista deja o capelă gotică ridicată în jurul anului 1450, folosită la început de armenii nou-așezați.
Primii armeni stabiliți
Sosirea în Gheorgheni a primei perechi de frați armeni atestați documentar — Hörtz Azbej și Vartik. Trecând prin oraș, apăreau adesea la piața locală.
Așezarea în masă
Sosesc câteva sute de familii armene la Gheorgheni, venind din Moldova. Anterior, Gheorgheniul primise statutul de oraș în 1607 — armenii au profitat de această oportunitate.
Drept de așezare
Mihail Apafi I, principele Transilvaniei, le acordă armenilor dreptul de așezare — ceea ce le-a „oficializat" statutul juridic în Transilvania.
Terenul bisericii
Comunitatea cumpără terenul numit „cimitirul străinilor", împreună cu o capelă mică. Clauză interesantă: dacă ar pleca din oraș, nu pot cere înapoi prețul — ceea ce arată că, la acea vreme, considerau șederea la Gheorgheni doar provizorie.
Construirea bisericii baroce
Pe locul capelei gotice se ridică în 4 ani actuala biserică barocă. Construcția înaintează în paralel cu ascensiunea orașului și cu puterea economică a armenilor.
Sfințirea
Biserica a fost sfințită în cinstea Nașterii Maicii Domnului — de aici provine și denumirea „Biserica Nașterii Maicii Domnului".
Cele 4 centre armene de așezare
În Transilvania s-au format patru așezări armene importante — dintre ele, la Gheorgheni viața armeană este și astăzi cea mai activă, chiar dacă nu mai e ce a fost odată.
Gheorgheni
Gheorgheni (în armeană: Dzsurzsov)
Cea mai activă comunitate armeană din Transilvania și astăzi. Aici se află biserica barocă, Casa Comunității Armene, și tot de aici pornește tradiția supei cu hurut.
Gherla
Armenopolis · Hajakhagah · Gherla
Cel mai mare oraș armean din Transilvania. Unul dintre centrele sistemului bancar modern și ale comerțului în secolul al XIX-lea.
Dumbrăveni
Jeghiszapetupolisz
Centrul armean de pe valea Târnavei Mici. O comunitate comercială și religioasă cândva înfloritoare.
Frumoasa
Csurcsov · Szipviz
Fostul centru al comunității armene din Ciuc, cu o Casă Memorială Armeană activă și astăzi.
Ce merită văzut?
Zid de incintă și bastioane
Biserica este înconjurată de un zid de piatră cu metereze și de două turnuri scunde, ceea ce îi conferă caracterul unei biserici-cetate. Zidurile amintesc de nevoia armenilor de a se apăra.
Pictură de altar venețiană
Tabloul de altar al Sfântului Grigore Luminătorul, de o valoare deosebită, a fost realizat la Veneția în 1752. Alături se află un amvon baroc bogat decorat.
Drumul Crucii
În nișele interioare ale zidului de incintă se văd reliefuri și picturi din jurul anului 1750 — una dintre cele mai intime experiențe artistice ale bisericii.
Turnul bisericii și panorama
Turnul baroc domină peisajul împrejurimilor. De sus se cuprinde cu privirea întreaga Depresiune a Gheorgheniului, munții din jur și casele cu acoperișuri roșii ale orașului. În interior se află mai multe clopote.
Clopotul mare
Dintre clopotele turnului, clopotul mare a fost turnat la mijlocul secolului al XIX-lea. Glasul lui este sunetul caracteristic al orașului.
Festivalul de Artă Armeană
O dată pe an, în oraș are loc un festival gastronomic armean — cu această ocazie, turnul bisericii poate fi vizitat de publicul larg.
Manuscrise vechi de șapte sute de ani și cărți rare
Biblioteca parohiei este o adevărată mină de aur, al cărei inventar a fost realizat de cercetători abia recent. Trei piese remarcabile:
Evanghelia de la Surkhat (1354)
Coperta acestui manuscris realizat în 1354 este cea mai valoroasă piesă a bibliotecii. Surkhat (azi Staryi Krim) era cândva un centru armean înfloritor în Peninsula Crimeea. Manuscrisul are aproape 700 de ani — poate fi văzut oricând la parohie!
Astvatsashunch din 1666
Prima Sfântă Scriptură tipărită în limba armeană — apărută la Amsterdam în 1666. Un exemplar se află aici. Numele original — „Astvatsashunch" — nu înseamnă „Sfânta Scriptură", ci „Suflarea lui Dumnezeu". Anul scris cu litere armene: 1115 (calendarul armean este decalat cu 551 de ani).
Directoriul din 1824
Publicația care reglementează ritualurile liturgice. O particularitate: pe ea apar numele celor 4 orașe armene din Transilvania: Jeghiszapetupolisz, Gerla, Dzsurzsov și Szipviz.
„Zorii armeni", hurutul și „mantiile roșii"
„Zorii armeni"
Armenii se ocupau cu negoțul. În zori cumpărau întreaga marfă a producătorilor locali, astfel încât atunci când orășeanul „obișnuit" ieșea în piață, îi găsea doar pe armeni — care vindeau produsele la prețuri de 2-3 ori mai mari. De aici se trage expresia.
Supa cu hurut
Cea mai cunoscută moștenire gastronomică armeană din Transilvania. Hurutul: laptele prins se amestecă zilnic, timp de mai multe săptămâni, apoi se combină cu frunze de pătrunjel, se fierbe și se scurge. Supa se numește aganjabur — adică „supă de urechi", fiindcă pastele care o însoțesc seamănă cu niște urechiușe.
„Mantiile roșii"
Cândva membri ai breslei tinerilor, astăzi consilieri parohiali. Conform tradiției, în timpul migrațiilor îl apărau pe preot și Sfânta Euharistie — un fel de soldați. Curiozitate: acest rol există doar la Gheorgheni, nicăieri altundeva în lumea armeană.
Negustori și fondatori de bănci
Armenii au contribuit considerabil la „burghezizarea" Gheorgheniului. Ei au fondat prima casă de economii și mai apoi banca orașului, iar ulterior și în satele din împrejurimi (de exemplu, Joseni).
Secretul numelor de familie armene
În oraș se spune: după nume îți poți da seama cine este armean și cine nu — și chiar funcționează destul de bine. Trei categorii:
De la Mercantiel Forum până la închiderea școlii
Armenii de aici beneficiau de autonomie — aveau propriul lor for decizional, Mercantiel Forum, care funcționa în limba armeană.
Ultimul an în limba armeană
În acest an, Mercantiel Forum încă se desfășura în limba armeană. De la începutul anului 1800 s-a trecut la limba maghiară și la alfabetul latin — de aici socotim abandonarea limbii.
Închiderea școlii armene
Ultimul pas instituțional — odată cu închiderea școlii armene, limba a ieșit definitiv din uz. Astăzi mai trăiește în liturghie sub forma sa armeană veche.
Personalități celebre de origine armeană
Armenii sunt o națiune inventivă. Tot ei au inventat primul bancomat și rezonanța magnetică de diagnosticare.
Cunoscuți în lumea întreagă
Armeni maghiari și români
Informații utile
Acces
- Adresă: Strada Bisericii Armene nr. 1
- Telefon: +40 266 361 517
- Parohia: Piața Petőfi Sándor nr. 4
- GPS: 46.7247° N, 25.6059° E
Program de vizitare
- Deschisă în timpul slujbelor
- Exteriorul poate fi vizitat oricând
- În fiecare duminică, Sfânta Liturghie în rit armean
- Turnul: în timpul festivalului sau pe bază de programare
Ce merită văzut
- Pictura de altar venețiană (1752)
- Amvonul baroc
- Drumul Crucii pe zidul de incintă
- Panorama din turn asupra depresiunii
- Evanghelia de la Surkhat (1354)
Sfat
- Casa Comunității Armene în incinta parohiei
- Festival gastronomic anual
- Învață un cuvânt armean: „hadzso" = salut
- „Shorhagalutjun" = mulțumesc