Istoria Gheorgheniului
De la vestigiile epocii bronzului până în zilele noastre — istoria secuilor, a armenilor și
a conților Lázár, care a modelat una dintre cele mai fascinante regiuni ale Transilvaniei.
Istorie timpurie — de la epoca bronzului până în 1607
Depresiunea Giurgeu era locuită deja acum 3000 de ani — o dovedesc descoperirile din epoca bronzului apărute pe terasa de sub Magasbükk. Prima așezare s-a format pe Békény-loka, însă adevărata populare a regiunii a început abia după invazia tătară din 1241, când secuii fugari din fața tătarilor și-au găsit aici adăpost.
Vestigii din epoca bronzului
Descoperirile din epoca bronzului apărute pe terasa de sub Magasbükk dovedesc că regiunea era locuită încă de acum 3000 de ani. Prima așezare se afla pe Békény-loka.
Repopulare după invazia tătară
Secuii care fugeau după invazia tătară și-au găsit adăpost în Depresiunea Giurgeu. Așezarea a fost reîntemeiată în această perioadă — la mijlocul secolului al XIII-lea.
Secuii din Ciuc și Giurgeu
Secuii din Ciuc și Giurgeu sunt menționați pentru prima dată în 1285 — în legătură cu bătălia de la Tarkő împotriva tătarilor.
Prima atestare documentară
Registrul dijmelor papale menționează trei așezări numite Giurgeu: Sânmiclăuș (Szentmiklós), Joseni (Alfalu) și Lăzarea (Szárhegy). Biserica — închinată Sfântului Nicolae — exista deja mai dinainte; în 1332 este menționat un paroh pe nume Nicolae.
Scaunul Giurgeu sub regele Matia
Regele Matia Corvin a fost primul care a ridicat Giurgeul la rangul de scaun-mamă secuiesc, distinct de Ciuc. Secuii beneficiau de drepturi nobiliare, dețineau pământ propriu, în general nu plăteau dări — în schimb erau obligați să presteze serviciul militar în vreme de război.
Ascensiunea familiei Lázár
Familia Lázár a dobândit moșii însemnate în Ciuc și Giurgeu. Vreme îndelungată ei au fost cei care au condus scaunul secuiesc și au avut o influență politică amplă în regiune.
Marea răscoală secuiască
Secuii s-au răsculat din cauza știrbirii drepturilor lor ancestrale împotriva regelui Ioan al II-lea al Ungariei (viitorul principe Ioan Sigismund), care și-a zdrobit cu cruzime răscoala cu trupele sale. Secuii de rând participanți la răscoală au fost aruncați în iobăgie — majoritatea locuitorilor Gheorgheniului au devenit de atunci iobagi ai conților Lázár.
Structura proprietății
Conform unei conscripții din 1567, la Gheorgheni trăiau, pe lângă 10 gospodării secuiești libere, 78 de familii de iobagi — ilustrând consecințele grave ale răscoalei din 1562.
Răscumpărarea
Secuii reduși la iobăgie au putut să se răscumpere abia în 1599. Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, a redat vechile libertăți prin diploma sa emisă la 31 decembrie 1601.
Dreptul de târg
Principele Sigismund Rákóczi a acordat Gheorgheniului dreptul de a ține târg — acesta a fost începutul urbanizării. Dreptul de târg a deschis calea consolidării rolului comercial, care s-a împlinit prin stabilirea armenilor în 1637.
Sufixul „Sânmiclăuș" (Szent Miklós) provine de la hramul bisericii. Originea cuvântului „Gyergyó" (Giurgeu) este disputată: unii o derivă din verbul maghiar „gurog (a se rostogoli/grec)", alții din numele râului György („Gyergyjó"). O altă tradiție o leagă de exclamația primilor coloniști care s-au stabilit aici („Jer! Jó!" — „Vino! E bine!"). Explicația cea mai plauzibilă o derivă din numele Sfântului Gheorghe.
Stabilirea armenilor — din 1637 până astăzi
La mijlocul secolului al XVII-lea, cu sprijinul principelui Transilvaniei, o comunitate armeană numeroasă s-a stabilit la Gheorgheni, devenind motorul vieții comerciale și culturale a orașului. Armenii au venit din Moldova și au și astăzi un rol determinant în înfățișarea orașului.
Primii armeni atestați documentar
Sosesc la Giurgeu primii frați armeni atestați documentar — Hörtz Azbej și Vartik. Trecând peste Carpați, apăreau adesea în piața locală și făceau negoț în oraș. În această perioadă se conturează și „cimitirul străinilor".
Stabilire în masă
La mijlocul secolului al XVII-lea — în timpul domniei principelui Mihail Apafi al Transilvaniei — câteva sute de familii armene sosesc la Giurgeu din Moldova. Acești oameni căutau adăpost din calea instabilității politice și a persecuțiilor.
Dreptul de așezare
Principele Mihail Apafi I al Transilvaniei a acordat armenilor dreptul de a se așeza — rezolvând astfel pe plan juridic statutul lor în Transilvania. De atunci, comunitatea armeană a devenit motorul comercial și economic al orașului.
Unirea cu Biserica Catolică
Armenii s-au unit cu Biserica Romano-Catolică păstrându-și propriul rit. Acest fapt le-a permis să întemeieze o parohie separată, păstrându-și totodată tradițiile liturgice armene — limba armeană veche și ritul.
Terenul bisericii
Armenii au cumpărat „cimitirul străinilor" împreună cu o capelă mică. O clauză interesantă: dacă vor părăsi orașul, nu pot cere înapoi prețul — semn că la acea vreme considerau încă Giurgeul drept o ședere provizorie.
Biserica barocă armeană
Se construiește actuala biserică barocă „Nașterea Maicii Domnului", pe locul capelei gotice. A fost sfințită în 1772, în cinstea nașterii Fecioarei Maria. În 1748 a fost întărită cu un zid de piatră prevăzut cu metereze și turnuri de bastion.
Ultimul an al Mercantiel Forum
Armenii de aici se bucurau de autonomie — aveau propriul lor for decizional, Mercantiel Forum, care s-a desfășurat în limba armeană până în 1799. Începând cu anul 1800 au trecut la limba maghiară și la alfabetul latin.
Înființarea Grădinii Csíky
Avocatul dr. Dénes Csíky, de origine armeană, a cumpărat terenul din jurul fântânii Filep și a început amenajarea arboretumului de 20 de hectare. Grădina a fost finalizată în 1909 și este și astăzi una dintre comorile orașului.
Închiderea școlii armene
Ultimul pas instituțional spre maghiarizare — odată cu închiderea școlii armene, limba a ieșit definitiv din uz. Astăzi ea supraviețuiește doar ca limbă liturgică armeană veche.
Întemeierea băncii și urbanizarea
Armenii au înființat prima casă de economii, apoi prima bancă a orașului, iar mai târziu și în satele învecinate (de ex. Joseni). Expresia „zorii armenilor" provine din obiceiul lor de a achiziționa marfa devreme în târg. Armenii au contribuit considerabil la urbanizarea Giurgeului.
„În ținutul acesta trăiesc două feluri de oameni: cei care știu că au strămoși armeni și cei care încă nu o știu."
— Zicală transilvăneană care exprimă înrădăcinarea profundă a armenilor în viața orașuluiPersonalități celebre născute aici și legate de oraș
Gheorgheniul a dăruit Transilvaniei și Ungariei numeroase personalități remarcabile — politicieni, artiști, oameni de știință, sportivi. Mulți dintre ei erau de origine armeană și au avut un rol important în istoria Transilvaniei și a culturii maghiare.
Născuți în oraș
Orel Dezső
1861 – 1923Organizator comunitar, redactor de ziar, jurist. Primul primar al orașului Gheorgheni cu statut de oraș cu consiliu organizat.
Lázár István
n. 1881Scriitor, poet, scenarist — unul dintre participanții la viața literară transilvăneană de la cumpăna secolelor XIX–XX.
Dr. Kónya István
1915 – 1958Avocat, participant la mișcarea condusă de Aladár Szoboszlay. A fost executat la Timișoara în 1958 sub regimul comunist.
Török István
n. 2 ianuarie 1924Actor — artist scenic născut la Gheorgheni.
Bálint Erzsébet (Kostyákné)
n. 1926Profesoară de muzică, scriitoare în domeniul artistic. Tatăl ei, Ákos Bálint, a fost timp de o jumătate de secol cantor romano-catolic de rit armean și dirijor al societății corale.
Kónya István
n. 1926Muzeograf, autor de specialitate în științele naturii. Documentator al patrimoniului etnografic și natural al orașului.
Kolumbán József
n. 1935Matematician, profesor universitar. Membru extern al Academiei Maghiare de Științe din 2001 — moștenirea științifică a orașului.
Bagossy Norbert
n. 1990Solistul trupei Bagossy Brothers Company — una dintre figurile populare ale muzicii maghiare contemporane, mândria mai tânără a Gheorgheniului.
Crescuți aici și personalități legate de oraș
Marius Urzică
Crescut aici, a devenit legendarul gimnast al RomânieiCampion olimpic, triplu campion european și triplu campion mondial la gimnastică artistică. Antrenorul său principal a fost József Ferencz — a crescut și a făcut sport la Gheorgheni.
Joó Rózsi
Makó, 1900 — Gheorgheni, 1979Actriță care și-a petrecut aici o mare parte din viață și a și murit aici în 1979. Una dintre artistele apropiate orașului.
Legătura armeană — descendenți de renume mondial
Comunitatea armeană din Gheorgheni face parte dintr-o rețea de familii din care provin personalități de însemnătate internațională. Deși nu toți s-au născut în oraș, toți sunt descendenți ai comunității armene transilvănene:
Czárán Gyula
1847 – 1906„Părintele turismului maghiar" — constructor de drumuri, speolog, membru de onoare al Asociației Carpatine Ardelene. A desfășurat o muncă de pionierat mai ales în Munții Apuseni (Bihor). De origine armeană atât pe linie paternă, cât și maternă.
Pongrátz Gergely
1932 – 2005Comandant general al pasajului Corvin în revoluția maghiară din 1956 („Bajusz"). Descendent al unei familii armene din Gherla. Sub comanda sa, luptătorii din pasajul Corvin au distrus tancuri sovietice.
Spiru Haret
cumpăna sec. XIX–XXFost ministru român al instrucțiunii publice, creatorul sistemului modern de învățământ românesc. Provenea dintr-o familie armeană din Transilvania — una dintre figurile-cheie ale istoriei învățământului românesc.