Istoria Băilor Tușnad

Nașterea unui oraș-stațiune la poalele Carpaților

De la legenda ciobănașului, prin sprijinul imperial, până la stațiunea balneară modernă — aproape două secole de istorie la poalele Munților Ciomatu

1842 Înființarea stațiunii balneare
1968 Declararea ca oraș
650 m Altitudine

Fundamentul dezvoltării turistice și balneologice a Băilor Tușnad (Băile Tușnad) îl constituie activitatea postvulcanică a Munților Ciomatu — cea mai tânără formațiune vulcanică a Carpaților. Gazele bogate în dioxid de carbon și hidrogen sulfurat care țâșnesc la suprafață, împreună cu apele minerale, au creat posibilitatea tratamentelor terapeutice, datorită cărora localitatea a putut deveni o stațiune balneară renumită. Această comoară naturală era folosită pentru băi încă din vremurile timpurii de către populația secuiască locală.

Istoria timpurie și rolul strategic

Lacul craterului vulcanic din Munții Ciomatu — peisajul străvechi, de importanță strategică
Antichitate — Evul Mediu

Cetate din epoca fierului și turnuri de pază medievale

Deși Băile Tușnad au luat ființă ca stațiune modernă în secolul al XIX-lea, datorită particularităților geologice și geografice ale zonei, arealul a fost locuit încă din vremuri străvechi. Pe Vârful Cetății, care domină Defileul Oltului, se mai văd și astăzi valurile uneia dintre cele mai mari cetăți din epoca fierului din Transilvania, întinsă pe aproximativ 2 hectare.

În Evul Mediu, regiunea a funcționat ca punct de observație împotriva eventualelor incursiuni inamice. Acest fapt este dovedit de ruinele cetății Sólyomkő, încă semețe pe stâncile Sólyomkő-ului de Jos, precum și de rămășițele vechiului turn de pază de pe Sólyomkő-ul de Sus, care atestă importanța strategică timpurie a zonei.

Începuturile vieții balneare

Legenda ciobănașului (1842)

„Istoria oficială a stațiunii balneare a început în 1842, după ce o legendă a atras atenția mai largă asupra forței tămăduitoare miraculoase a apelor minerale folosite de mult de secuii din zonă. Potrivit povestirii, un ciobănaș, în căutarea vitelor rătăcite, a trecut de mai multe ori prin nămolul mlăștinos și mineralizat al Pârâului Tisztás (Beszédmező), iar în urma acestui contact, erupțiile cutanate aparent incurabile de pe picioare i-au dispărut în chip miraculos."

Lacul craterului vulcanic din Munții Ciomatu — simbol al minunilor naturale ale regiunii
1842 — 1845

Înființarea societății pe acțiuni

Vestea s-a răspândit repede, iar în 1845, Élthes Lajos, proprietar din Tușnad, împreună cu alți șase asociați, a înființat o societate pe acțiuni. Terenul a fost concesionat pe 99 de ani de la satele implicate (Tușnad, Verebes, Cozmeni, Lăzărești), iar amenajarea stațiunii a început.

Inițiativa a fost sprijinită și de Kovács Miklós, episcopul Transilvaniei, originar din Tușnad, care a construit pe cheltuiala sa așa-numita Casă Episcopală pentru bolnavii săraci — punând astfel temelia misiunii sociale a stațiunii.

Distrugere și renaștere

Orașul Băile Tușnad în valea Oltului — un loc istoric al culturii balneare
1848 — 1849

Furtunile Revoluției de la 1848–1849

În timpul Revoluției de la 1848–1849, înfloritoarea așezare a fost aproape complet distrusă. Distrugerea a fost agravată chiar de secuii locali, care, în mânia lor — deoarece societatea pe acțiuni îi privase de băile gratuite anterioare — au incendiat clădirile stațiunii.

În aceeași perioadă, la 5 iulie 1849, pe stânca Alvégszurdoka-Tepej de lângă stațiune, secuii au dus ultima lor luptă disperată sub conducerea lui Gál Sándor împotriva trupelor ruse invadatoare.

Panorama Băilor Tușnad — peisajul înconjurat de păduri de brad, care l-a fermecat și pe împăratul Franz Joseph
1852

Vizita lui Franz Joseph și sprijinul imperial

Soarta stațiunii aflate în ruine a fost schimbată de vizita împăratului Franz Joseph din 1852. Suveranul a fost atât de impresionat de peisajul înconjurat de păduri de brad, încât a dispus personal reconstrucția.

Ca urmare, la poalele stâncii Alvégi au fost construite vile elegante de tip elvețian, cu sculpturi în lemn, datorită cărora cartierul este numit de localnici, până astăzi, „Elveția". Astfel a început a doua epocă de aur a localității.

„Epoca Mikes" și balneologia științifică

Adevărata epocă de aur a localității a început în anii 1860, sub conducerea contelui Mikes Benedek. Această perioadă nu a adus doar dezvoltare infrastructurală, ci a fost și momentul transformării Băilor Tușnad într-o stațiune balneară cu fundament științific.

1868 — Analize științifice

Mikes Benedek a trimis pe cheltuiala sa, la Zürich, apele a opt izvoare la chimistul Dietrich H. Gusztáv, pentru analize științifice.

Începutul îmbutelierii

S-a deschis calea îmbutelierii și valorificării medicale a apelor minerale (Izvorul Mikes, Főkút).

1895 — Prima mofetă

Imets Fülöp Jákó a descoperit prima mofetă a localității (degazare de dioxid de carbon).

1890 — Stabilimentul Ștefania

A fost dat în folosință stabilimentul de cură care aplica cele mai moderne proceduri ale vremii, rămânând centrul vieții balneare până în 1975.

1896–1897 — Calea ferată

A fost construită calea ferată, care a conectat stațiunea la circuitul Monarhiei Austro-Ungare.

1900 — Lacul Ciucaș

Prin desecarea unui braț mort al Oltului a fost amenajat Lacul Ciucaș, care în 1928 a fost adaptat și ca ștrand.

Bastionul Apor – turn de piatră
Moștenirea arhitecturală a Epocii Mikes — Bastionul Apor, simbol al fondării din 1883 Sursa: hargita.kepzespont.com

Epoca Mikes a oferit acea bază științifică și infrastructurală pe care Băile Tușnad o continuă până astăzi — de la îmbutelierea apelor minerale, prin conexiunea feroviară, până la deschiderea Stabilimentului Ștefania.

— Fundamentarea culturii balneare, 1860–1914

Furtunile secolului XX și obținerea statutului de oraș

1914 — 1918

Primul Război Mondial

Primul Război Mondial a oprit dezvoltarea localității, iar viața balneară înfloritoare a fost întreruptă pentru o lungă perioadă.

1918 — 1934

Înflorirea în perioada interbelică

Între cele două războaie mondiale, Băile Tușnad au devenit din nou o stațiune climaterică populară, inclusiv în rândul elitei din România.

1934

Constituirea ca localitate de sine stătătoare

Băile Tușnad au fost separate de Tușnadul Mare (după unele surse, în 1935), devenind astfel localitate de sine stătătoare — o bornă administrativă.

1948

Naționalizarea

În urma naționalizării din perioada postbelică, vilele au intrat în proprietatea statului.

1968

Declararea ca oraș

Odată cu reorganizarea administrativă, Băile Tușnad au primit rangul de oraș. Cu această ocazie, localitatea a devenit oficial unul dintre cele mai mici orașe din România — dar importanța sa turistică a rămas la fel de mare.

Anii 1970

Epoca turismului de masă

În cadrul investițiilor de stat au fost ridicate hotelurile Ciucaș, Tușnad și Olt, care au transformat orașul într-una dintre cele mai importante baze ale turismului sindical de masă din Transilvania.

Din 1990

O nouă epocă — Tusványos

Din 1990 se organizează Universitatea de Vară de la Bálványoș (Tusványos), care din 1997 se desfășoară la Băile Tușnad, devenind un loc emblematic al discursului intelectual și politic din Bazinul Carpatic.

2022 — prezent

Comunitate „Bear-Smart"

Băile Tușnad au devenit prima comunitate prietenoasă cu urșii din România, îmbinând tehnologia modernă cu ecoturismul sustenabil — deschizând un nou capitol în istoria orașului.

Moștenirea istorică astăzi

Fiecare epocă a istoriei Băilor Tușnad și-a lăsat amprenta asupra orașului: de la cetatea din epoca fierului, prin turnurile de pază medievale, până la vilele elvețiene din secolul al XIX-lea, de la Stabilimentul Ștefania la centrul modern de wellness. Această cultură balneară de peste un secol și jumătate — făcută posibilă de activitatea postvulcanică a Munților Ciomatu — rămâne și astăzi cea mai însemnată valoare și principala atracție a orașului.

Descoperă comorile naturale ale Băilor Tușnad!

După istorie, cunoaște minunile naturale ale regiunii: Lacul Sfânta Ana, Tinovul Mohoș, rezervația Stânca Șoimilor și izvoarele tămăduitoare de apă minerală.

🧭

Discover Harghita

Ghid județul Harghita · Online

Segítenél egy kutatásban? 🎓

Ez a kérdőív egy egyetemi disszertáció része.

1 perc az idődből – sokat segít!

Kérdőív kitöltése