Munții Hășmaș
Casa Lacului Roșu și a Cheilor Bicazului, izvorul Oltului și al Mureșului —
cu vârful de 1792 m, unul dintre cele mai frumoase masive calcaroase din Transilvania, despre care Balázs Orbán spunea: „nici Elveția, nici Tirolul nu pot arăta ceva mai frumos".
Sursă: surse locale
„Elveția și Tirolul Transilvaniei" într-un singur loc
Munții Hășmaș (în maghiară Hagymás-hegység, denumirea istorică Bárány-havas) reprezintă unul dintre cele mai frumoase masive calcaroase din Carpații Orientali — situat la granița dintre județele Harghita și Neamț. Întregul masiv face parte, din 1990, din aria protejată a Parcului Național Cheile Bicazului–Hășmaș.
Masivul este alcătuit din formațiuni stâncoase de șisturi cristaline (roci sedimentare). Nucleul său se organizează în jurul a două vârfuri emblematice: Hășmașul Mare (1792 m), vârful care dă numele masivului și totodată cel mai înalt, și Piatra Singuratică (1608 m), blocul stâncos „mitic" care se înalță solitar.
Are două zone principale: regiunea Lacul Roșu–Cheile Bicazului, ușor accesibilă pe șoseaua asfaltată, și zona subalpină mai înaltă a vârfurilor Piatra Singuratică–Hășmașul Mare. Aici se află și cea mai prețuită comoară naturală a masivului, cabana EKE de la 1504 m, construită în 1932.
Panorama de pe vârful Hășmașul Mare · sursă locală
„Un peisaj atât de frumos și strălucitor, încât nici Elveția, nici Tirolul nu pot arăta ceva mai frumos."
Două vârfuri, două caractere
Hășmașul Mare · 1792 m
Vârful care dă numele masivului și totodată cel mai înalt. Pe vârf, drumeții sunt întâmpinați de crucea ridicată de Asociația Carpatică Ardeleană (EKE) — primul indicator a fost montat în 2009.
De pe vârf se deschide o panoramă circulară spectaculoasă: spre vest se vede zona izvoarelor Oltului și Mureșului, mai departe Munții Călimani, Gurghiu și Giurgeu; spre nord-est, dincolo de Lacul Roșu și Cheile Bicazului, se înalță Munții Bistriței.
De pe vârf, o potecă coboară spre platoul Poiana Albă, cea mai importantă pășune alpină a masivului și loc tradițional de stâne.
Piatra Singuratică · 1608 m
Numele său românesc, „Piatra Singuratică" (în maghiară Egyes-kő, „Piatra Unică"), îl caracterizează perfect: este alcătuită din patru turnuri stâncoase, dar formează un ansamblu independent de tot ce-l înconjoară, înălțându-se aproape vertical spre cer.
Deși face oficial parte din Munții Hășmaș, Piatra Singuratică trăiește ca un simbol de sine stătător în imaginația drumeților. Pe vârful său stâncos se înalță o cruce, vizibilă de la mare distanță.
Este potrivită pentru escaladă, iar cea mai spectaculoasă cale de acces este poteca dinspre Bălan — fostul centru de extracție a cuprului.
Submasive și subunități montane
Munții Hășmaș nem egy egységes tömb, hanem több kisebb hegytömbökből és masszívumból áll. Mindegyiknek saját karaktere és turisztikai vonzereje van.
Munții Suhardul
Suhardul Mic (1344 m) și Suhardul Mare se înalță deasupra Lacului Roșu. Aici se află celebra via ferrata Suhardul Mic — atracția emblematică a „capitalei outdoor a Transilvaniei".
Munții Licaș și Ucigașu
Munții din jurul Cheilor Bicazului: Vârful Licaș, Piatra Altarului (1154 m), Făgetul Ciucului (1264 m), Piatra Mariei (1125 m). Toți, un paradis pentru alpiniști.
Hășmașul Negru
Alături de Hășmașul Mare, al doilea masiv ca importanță al grupei. Crestele sale acoperite de pădure sunt casa potecilor liniștite din sudul masivului.
Piatra Roșie și Poiana Albă
Platou calcaros situat pe versantul nordic al Hășmașului Mare, presărat cu doline (avene). Un fenomen carstic clasic, bijuteria geologică a masivului.
Munții Hăghimașu Negru și Jidanu
Submasive mai mici, situate în partea sudică a masivului. Zone mai liniștite, mai puțin umblate — merită explorate de cei care vor să se retragă din aglomerație.
Munții Lapoșul și Surduc
Văile pâraielor afluente Cheilor Bicazului. Pârâul Lapoșul formează o cascadă în trei trepte de 25 m la poalele Pietrei Altarului. O lume de chei sălbatice, de o frumusețe rară.
Comorile Parcului Național Hășmaș
Cabana EKE la poalele Pietrei Singuratice · sursă locală
Pe teritoriul Parcului Național Cheile Bicazului–Hășmaș (funcțional din 1990) trăiește o floră și o faună deosebite, modelate de habitatele calcaroase unice.
Animale protejate: capra neagră, râsul, ursul brun, lupul, întâlnite și în alte zone ale Carpaților, dar și rarul cocoș de munte, care își are aici habitatul.
Plante protejate: floarea de colț (simbolul parcului), papucul doamnei, gențiana, bulbucul de munte. În valea Pârâului Bicaz care străbate aria crește și astragalul de Bicaz — o specie endemică ce nu se găsește nicăieri altundeva în lume.
Versanții sunt acoperiți de păduri vaste de conifere, presărate cu poieni, pășuni alpine și fânețe. Pereții abrupți de calcar sunt acoperiți de o vegetație rară, dar foarte variată.
Drumeție pe vârful Hășmașul Mare
Traseul clasic pornește din Bălan și urcă spre vârf prin valea Pârâului Frumos. Se poate parcurge cu o condiție fizică medie, dar porțiunile superioare sunt abrupte.
Plecare din Bălan
Drumeția pornește din Bălan — fostul cel mai mare centru de exploatare a cuprului. Pe valea Pârâului Frumos se înaintează printr-o plimbare lejeră, cu izvoare reci, pășuni bogate și brădete care par să atingă cerul.
Cabana EKE
Cabana situată la umbra Pietrei Singuratice, ridicată în 1932 de Asociația Carpatică Ardeleană. Aici se găsesc biroul de informații și baza serviciului Salvamont. Timp de drumeție până aici: în medie 2,5–3 ore.
Vârful Pietrei Singuratice
Vârful stâncos al „pietrei singuratice" din apropierea cabanei. Are 1608 m, este împodobit cu o cruce și oferă o priveliște tăietoare de respirație atât spre Cheile Bicazului, cât și spre Hășmașul Mare.
Vârful Hășmașul Mare
Punctul culminant al masivului. Aici se înalță crucea EKE și se deschide cea mai amplă panoramă a întregii grupe. De aici se zăresc platoul Poiana Albă, precum și Munții Călimani, Gurghiu și Giurgeu.
Aici se nasc Oltul și Mureșul
Munții Hășmaș a Kárpát-medence egyik legfontosabb vízválasztója: két nagy folyó forrását is itt találjuk, és a hegység lényegében ennek a vízválasztónak a magaslata.
Izvorul Oltului
Oltul izvorăște pe versantul sud-vestic al Munților Hășmaș. De aici își începe lungul drum prin Bazinul Carpatic, până când se varsă în Dunăre, pe teritoriul României. Zona izvoarelor se poate identifica clar de pe vârful Hășmașul Mare.
Izvorul Mureșului
Mureșul izvorăște pe versantul vestic al masivului, în apropierea vârfului Negrii (Fekete-Rez). De aici își începe drumul spre vest, prin Toplița, Târgu Mureș și Arad, până la Tisa, în Ungaria.
Masivul în imagini
Surse foto: surse locale
Înainte de plecare
Ce poți vedea?
- Vârful Hășmașul Mare (1792 m)
- Piatra Singuratică (1608 m)
- Cabana EKE (din 1932)
- Pășunea alpină Poiana Albă
- Specii protejate de floră și faună
Cea mai bună perioadă
- Iunie–septembrie: cel mai sigur
- Drumeție iarna doar cu echipament adecvat
- Primăvara: umed după topirea zăpezii
- Toamna: culori superbe, aer proaspăt
- Întotdeauna pregătit pentru furtună!
Acces
- Din Bălan: traseul clasic
- Dinspre Lacul Roșu: pe direcția vest
- Dinspre Miercurea Ciuc: cca. 60 km până la Bălan
- Dinspre Gheorgheni: 40 km
- GPS: ~46.673° N, 25.82° E
Echipament de drumeție
- Bocanci de drumeție rezistenți (obligatoriu!)
- Pelerină de ploaie, strat cald (vreme schimbătoare)
- Hartă, GPS, încărcător de telefon
- Min. 2 litri de apă, baton energizant
- Rezervă de urgență: trusă de prim ajutor, pătură
Știai că?
Munții Hășmaș régi magyar neve „Bárány-havas", mert az évszázados pásztorhagyomány szerint a hegység legelőit főleg juhokkal és bárányokkal hasznosították. A pásztorszállások ma is működnek a Fehér-mező fennsíkján.
Hășmașul Mare este alcătuit din șisturi cristaline — o rocă sedimentară aparținând zonei centrale a Carpaților, așa-numita zonă cristalino-mezozoică. Este unitatea de mijloc dintre cele trei mari unități geologice ale Carpaților.
Cabana EKE a fost construită în 1932 de Asociația Carpatică Ardeleană și funcționează de peste 90 de ani. Aici se află și baza serviciului Salvamont, care salvează vieți printre drumeții din zonă.
Pe platoul calcaros Piatra Roșie–Poiana Albă se poate observa un fenomen carstic clasic: o mulțime de doline (avene). Aceste depresiuni naturale s-au format de-a lungul a sute de mii de ani prin dizolvarea calcarului.