Vulcanii noroioși de la Filiași
Unul dintre cele mai rare fenomene naturale din Europa, unde gazul metan ce iese din adâncuri
construiește vulcani noroioși „reci" — pe versantul dealului Cserehát, lângă Cristuru Secuiesc.
O minune naturală ascunsă a Ținutului Secuiesc
Vulcanii noroioși de la Filiași (cunoscuți local sub numele de Fehérszék) formează o rezervație geologică de aproximativ 1 hectar la sud-vest de Filiași, pe versantul dealului Cserehát, în valea Sukoró. Deși mai puțin cunoscuți decât cei de la Berca, se numără printre cele mai deosebite atracții naturale ale Ținutului Secuiesc.
Locul se află la doar 1 km de Cristuru Secuiesc, la marginea vestică a localității. Dintre cele trei conuri de noroi, de obicei două sunt active, al treilea fiind deja acoperit de vegetație și fără semne de activitate.
În scaunul Odorhei, de-a lungul râurilor Nyikó (Alb) și Homorodul Mic, se găsesc mai mulți vulcani noroioși — ei sunt menționați deja de Balázs Orbán în lucrarea sa „Descrierea Ținutului Secuiesc". Lumea științifică i-a descoperit însă abia la începutul anilor 1900, în urma cercetărilor pentru gaze naturale din regiune.
Conurile active de noroi în mijlocul fânațului · sursă locală
Fenomenul vulcanilor noroioși „reci"
Vulcanii noroioși de la Filiași, contrar numelui și formei lor asemănătoare unui vulcan, NU s-au format prin activitate vulcanică sau postvulcanică! Sunt așa-numiții vulcani noroioși „reci", care apar în prezența gazului natural (mai ales metan) — de regulă pe terenuri argiloase cu sol afânat.
Esența fenomenului: gazul natural care urcă din adâncuri spre suprafață antrenează cu el noroi și apă, care, odată ajunse la suprafață, construiesc treptat conuri. Procesul continuă și astăzi — suprafața practic „crește" sub ochii noștri.
📚 Fenomenul este rar în Bazinul Carpatic și considerat o raritate la nivel european. Formațiuni similare se găsesc doar la Berca, iar în Transilvania în județele Alba, Sibiu, Mureș și Harghita.
„Erupția" din toamna anului 1913
Cele trei conuri de noroi területe · helyi forrás
Vulcanii noroioși de la Filiași și-au căpătat forma actuală în toamna anului 1913. Cauza este interesantă și instructivă: din pricina ploilor îndelungate de vară, stratul de sol de la suprafață a astupat calea de evacuare a gazului.
Gazul natural acumulat și sub presiune a izbucnit în cele din urmă la suprafață, antrenând și noroiul — astfel, într-o singură toamnă, s-au format conurile de noroi vizibile și astăzi. Se construiesc așadar neîntrerupt de peste 113 ani!
📚 Fenomenul a fost studiat în detaliu de geologul János Bányai din Odorheiu Secuiesc — în lucrarea sa „Izvoarele noroioase ale comitatului Odorhei", publicată în 1932, a oferit o clasificare științifică amplă a vulcanilor noroioși din Transilvania. Lucrarea lui Bányai rămâne până astăzi opera fundamentală pe această temă în Transilvania.
De unde provine denumirea „Fehérszék"?
Localnicii numesc zona de pe versantul dealului Cserehát, din valea Sukoró, „Fehérszék" (Scaunul Alb) — iar denumirea provine dintr-un fenomen natural deosebit.
Noroiul și apa care ies la suprafață au conținut ridicat de sare. Când, pe timp de secetă, suprafața curgerilor de noroi se usucă, sarea cristalizează și colorează în alb întreaga zonă. Pare că ai ajuns pe un câmp de zăpadă în mijlocul verii — de aici denumirea „Fehérszék" (Scaunul Alb).
💎 Această sare nu este întâmplătoare: în adâncul regiunii există zăcăminte importante de sare (care se întind până aici și de la Praid), iar apa care urcă la suprafață le aduce cu sine.
Refugiul unor plante halofile rare
Pe solul sărat și argilos pot supraviețui doar plante deosebite, halofile (rezistente la sare). Zona reprezintă astfel un habitat unic — adăpostește specii de plante care nu se găsesc altundeva în împrejurimi.
Broscarița de baltă
Triglochin palustris — o plantă rară și protejată a vulcanilor noroioși de la Filiași. Crește doar pe habitate mlăștinoase, foarte particulare, cu apă sărată.
Pajiști halofile
Pe suprafața sărată și noroioasă s-a dezvoltat o vegetație halofilă aparte — graminee și dicotiledonate care tolerează mediul sărat.
Conul acoperit de vegetație
Unul dintre cele trei conuri este deja acoperit de vegetație — natura recucerește ceea ce nu mai este activ. Un exemplu viu de succesiune naturală.
Locul de cercetare al UBB
Vulcanii noroioși de la Filiași nu sunt doar o atracție turistică, ci și obiect al unei cercetări științifice active. Catedra de Geografie Fizică a Facultății de Geografie a Universității Babeș-Bolyai studiază fenomenul de mai mulți ani.
📚 János Bányai (1932) — „Izvoarele noroioase ale comitatului Odorhei" (Erdélyi Múzeum, 17/1) — a elaborat structura cuprinzătoare de clasificare a vulcanilor noroioși din Transilvania.
📚 Andrea Gál și Melánia Lakatos (2003) — „Bolboroase și vulcani noroioși din bazinele superioare ale Târnavei Mici și Mari" (Collegium Geographicum).
📚 Andrea Gál (2005) — Teză de doctorat: „Fenomene pseudovulcanice din Podișul Târnavelor" (UBB).
📚 Andrea Ihos și Nóra-Emília Katona (2007) — Lucrare de cercetare studențească: „Studiul tipurilor de vulcani noroioși la Filiași și Cobătești" — Facultatea de Geografie a UBB.
🎓 Scopul cercetării științifice este explorarea morfologiei subterane și încadrarea tipologică internațională — raportarea științifică internațională a vulcanilor noroioși din Transilvania.
Cum o găsești?
Locul are marcaje incomplete — merită să pregătești traseul în avans. Drumul nu este greu, dar orientarea cere atenție.
Traversează Filiașiul cu mașina
În sat, mergi până la ultima clădire de fabrică — acolo se află punctele locale de reper.
Caută drumul de câmp spre stânga
Cam la 500 de metri de sat trebuie să cotești pe un drum de câmp spre stânga — o tăbliță marchează bifurcația.
La copacul mare cotește la dreapta
Mergând pe drumul de câmp, la un copac mare cotește la dreapta și treci albia pârâului (un vad simbolic).
Urcă pe jos pe deal
Vulcanii se ascund în mijlocul fânațului, pe dealul Cserehát. Apropie-te în liniște — peisajul oferă o atmosferă deosebită!
Fehérszék în imagini
Surse foto: surse locale · bază de date Excel
Informații utile
Acces
- Localitate: Filiași, județul Harghita
- GPS: 46.2551° N, 24.9973° E
- 1 km vest de Cristuru Secuiesc
- 35 km de Odorheiu Secuiesc
Când să mergi
- Pe vreme uscată: ideal
- Pe vreme ploioasă: greu accesibil (noroi!)
- Pe secetă se vede sarea albă
- Accesibil din primăvară până în toamnă
Intrare și parcare
- Intrare: GRATUITĂ
- Zonă nesupravegheată
- Parcare: la marginea Filiașiului
- Nu există parcare oficială
Sfaturi
- Bocanci comozi obligatoriu
- NU călca pe conurile de noroi
- Nu culege plante (sunt protejate!)
- Combină vizita cu Cristuru Secuiesc