Peștera Șugău
Sistem de galerii pe patru niveluri, lung de 1021 de metri, la hotarul satului Valea Strâmbă —
o lume de stalactite veche de 65 de milioane de ani, lilieci și legende tainice în adâncul muntelui Sipoș.
Sursă: surse locale
Peștera „șoptitoare" din adâncul muntelui Sipoș
Peștera Șugău (în maghiară Súgó-barlang) este cea mai importantă peșteră a Depresiunii Giurgeului și una dintre cele mai frumoase peșteri cu stalactite din Carpații Orientali. Este cunoscută și sub numele de „Peștera Șugău din Valea Strâmbă" — se află la hotarul satului Valea Strâmbă, în prelungirea sud-vestică a muntelui Sipoș, înalt de 1600 de metri.
Numele provine probabil de la șuieratul, șoaptele și foșnetele provocate de curenții rapizi de aer din galerii și de murmurul apei — de aici denumirea „șugău" (șoptitor) din maghiară. Această atmosferă se simte și astăzi, dacă vizitatorul ascultă în liniște.
Peștera și zona înconjurătoare de 17-19 hectare formează o rezervație protejată, aflată din februarie 2006 sub tutela Asociației Lacu Roșu Adventure. Sistemul de galerii lung de 1021 de metri, cercetat în mod continuu, este un sistem cu patru niveluri — trei etaje uscate și unul activ (cu pârâu).
Formațiuni de stalactite albe ca cristalul din adâncul peșterii · sursă locală
Nivelurile peșterii
Peștera Șugău este un sistem unic de galerii cu patru niveluri: cele trei etaje superioare sunt uscate, iar cel mai de jos este activ, fiind străbătut de pârâul unui izvor carstic. Turiștii pot vizita doar galeria superioară, amenajată.
Galeria principală (superioară, turistică)
Tronsonul amenajat și vizitabil, prevăzut cu pasarelă de beton, lung de aproximativ 300 de metri. Aici se află Sala Exploratorilor, unde vizitatorii pot admira variatele comori de stalactite ale peșterii.
Galeria de prea-plin (târâș)
Tronsonul oferit iubitorilor de aventură, care necesită salopetă și echipament. Aici se înaintează prin galerii înguste, ce trebuie urcate — o experiență autentică de speologie.
Coridorul cristalin al Sălii Mari
Cel mai adânc punct al peșterii: tronson lung de 300 de metri, cu o diferență de nivel de -8 metri. Aici se află cea mai frumoasă lume de stalactite — accesibilă doar cu tur organizat și ghidat.
Minuni țesute din piatră
Formațiunile de stalactite ale Peșterii Șugău s-au modelat de-a lungul a milioane de ani. Apa le-a dizolvat din calcar, apoi le-a remodelat picătură cu picătură — în forme deosebite.
Stalagmite și stalactite
Podoabele clasice ale peșterii: stalactitele care atârnă din tavan și stalagmitele care răsar din podea. Pe alocuri au crescut împreună formând coloane.
Pagode și meduze
Stalactite în formă de pagodă și formațiuni asemănătoare meduzelor fac peștera unică. Fiecare piesă este rezultatul muncii lente a mileniilor.
Buzdugane cu mărgăritare de calcit
Una dintre cele mai rare formațiuni ale peșterii: buzduganele acoperite cu mărgăritare de calcit (pisolite). Suprafața lor este acoperită cu granule sferice mici de calcit, parcă piatra ar fi fost brodată.
Lilieci și locuitori tainici
Lumea interioară a peșterii · sursă locală
În ciuda condițiilor aspre din Peștera Șugău, lumea vie este foarte variată. Umiditatea de 95% și temperatura de 7-9 °C creează un habitat special.
În peșteră trăiesc 5 specii de lilieci:
🦇 Liliacul cârlionțat (cel mai răspândit) · liliacul comun · liliacul cu bot ascuțit · liliacul urecheat brun · liliacul cu aripi lungi. Pe lângă aceștia, numeroase specii de insecte și colembole și-au găsit casă în peșteră.
La suprafață, întreaga vegetație și faună sunt protejate. O valoare deosebită o reprezintă Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus), o specie rară și protejată de orhidee, care se găsește în împrejurimile peșterii.
De la descoperire la turism
Localnicii știau de mai multe sute de ani de existența peșterii, însă cercetarea ei științifică a început abia în secolul XX. De atunci, cartografierea și amenajarea pentru vizitatori au continuat etapizat.
Epoca paleocenă — formarea peșterii
S-a format în urma mișcărilor de cutare, acum aproximativ 65 de milioane de ani, în blocul de calcar dolomitic și cristalin al muntelui Sipoș. Procesul de dizolvare cu apă a început de-a lungul fisurilor și faliilor tectonice.
Primele cercetări
În anii '30, turiști locali, în special căutători de comori, au început să o exploreze — Romfeld Ákos sr. și Kémenes József au străbătut peștera și au descoperit oase de urs de cavernă (Ursus spelaeus), care au ajuns la muzeul din Cluj.
Prima menționare tipărită
Dr. Csibi Andor, în lucrarea sa „Monografia și ghidul stațiunii climaterice Lacu Roșu", menționează peștera ca pe o atracție importantă a împrejurimilor orașului.
Începutul cercetărilor sistematice
Cu sprijinul muzeului din Gheorgheni, a început activitatea grupului amator de speologie „Bányai János" — Gereöffy Ferenc, Benedek Oszkár și colaboratorii au explorat și cartografiat galeriile.
Construirea cabanei
În scopul continuării cercetărilor și al accesului vizitatorilor, lângă peșteră a fost construită cabana, vizibilă și astăzi. Tot atunci a fost realizată prima hartă a galeriilor superioare.
Tutela Asociației Lacu Roșu Adventure
Începând cu luna februarie, îngrijitorul și administratorul oficial al peșterii și împrejurimilor a devenit Asociația Lacu Roșu Adventure. De atunci, peștera poate fi vizitată cu tururi organizate și ghidate.
Legende și povești
De Peștera Șugău sunt legate mai multe legende păstrate în tradiția locală. Legendariul Secuiesc le-a prelucrat și el — astfel, peștera este nu doar o comoară a naturii, ci și una culturală.
Legenda picăturilor de aur
Potrivit tradiției, în Peștera Șugău aurul picură din tavan — umplând la fiecare șapte ani trei găleți cu prețiosul metal. Această credință trăiește și astăzi în tradiția orală și a atras de-a lungul deceniilor mulți căutători de comori în peșteră.
Numele de „șoptitoare"
Numele peșterii se datorează probabil curenților rapizi și constanți de aer din galerii, precum și murmurului apei — împreună creează în peșteră un sunet șoptit, foșnitor. Cuvântul maghiar „súgó" provine de la verbul „suttog" (a șopti).
Peștera în imagini
Surse foto: surse locale
Înainte de a porni
Program de vizitare
- 1 iulie – 1 septembrie: zilnic
- Cu excepția zilei de luni, 10:00–17:00
- 1 sept. – 30 iun.: la sfârșit de săptămână
- Este necesară programare prealabilă!
- Durata turului: 40-50 de minute
Bilet de intrare
- Adult: 15 lei / persoană
- Elev, copil: 10 lei / persoană
- Doar tururi cu ghid
- Tel: +40 (0)744 701 815
- Web: sugocave.ro
Acces
- Între Voșlăbeni și Valea Strâmbă
- Din Gheorgheni: cca. 20 km
- Dinspre Miercurea Ciuc: DN12
- Drumul forestier este precedat de un tronson pietruit
- Parcare în fața peșterii
Echipament
- Strat călduros (în peșteră sunt 7-9 °C)
- Bocanci sau adidași (sol argilos și umed)
- Lanterna este asigurată
- Declarație de asumare a răspunderii
- Asigurare de accidente recomandată
Știai că?
În peșteră, aerul conține mai mult dioxid de carbon decât în exterior — ceea ce creează un habitat aparte pentru insectele, liliecii și colembolele care trăiesc aici. Umiditatea de 95% este constantă.
În anii '30, cercetătorii au descoperit oase de urs de cavernă (Ursus spelaeus) în Peștera Șugău — urme ale unei specii dispărute acum zeci de mii de ani. Oasele se află astăzi la muzeul din Cluj.
Peștera Șugău reprezintă o curiozitate geologică aparte: munții Sipoș din jur nu sunt formați din calcar, ci din șisturi cristaline — printre ele se află, înclinat, stratul de calcar dolomitic în care s-a format peștera.
Peștera nu se poate vizita doar vara: din septembrie până în iunie poate fi parcursă și la sfârșit de săptămână, pe bază de programare prealabilă. Temperatura interioară de 7-9 °C rămâne constantă tot anul — iarna mai caldă, vara mai răcoroasă.