Harghita-Mădăraș
La 1801 metri altitudine, în inima Transilvaniei — rămășița nordică a buzei unui vechi crater stratovulcanic,
unde stâlpii funerari și panglicile naționale de pe vârf vestesc însemnătatea sacră a locului.
Muntele sacru al secuilor
Harghita-Mădăraș (1801 m) este cel mai înalt vârf al Munților Harghita și al Ținutului Secuiesc — în limbajul popular este numit „muntele sacru al secuilor". Reprezintă rămășița nordică a buzei unui vechi crater stratovulcanic, de unde, pe vreme senină, se pot vedea întreg Bazinul Transilvaniei și culmile Carpaților Meridionali.
Denumirea de „muntele sacru al secuilor" a fost introdusă de Tófalvi Péter după 1998 — de atunci s-a încetățenit treptat în conștiința publică. Denumiri mai vechi: Galusz-tető, Nagy-Hargita, Havas, Nagy-havas, Nagyerdő.
Harghita-Mădăraș este cel mai vizitat vârf al Munților Harghita — în același timp paradis al drumețiilor, pârtie de schi și loc de pelerinaj. Pe versantul nord-vestic, la 1650 de metri altitudine, se află cabana Harghita-Mădăraș, construită în 1941 cu sprijinul guvernului maghiar.
Vârful Harghita-Mădărașa kopjafákkal · helyi forrás
Amintirea unui vulcan străvechi
Harghita-Mădăraș este un munte andezitic de origine vulcanică — face parte din lanțul vulcanic Călimani–Gurghiu–Harghita, una dintre cele mai mari rămășițe vulcanice din Carpații Orientali. Vechiul crater avea 5 km lățime; astăzi marginea sa este formată din mai multe vârfuri, parțial recognoscibile.
Din versantul sudic izvorăște cel mai lung curs de apă al Harghitei, pârâul Vârghiș — care, mai târziu, a creat și dramatica cheie a Vârghișului. Datorită activității postvulcanice, pe marginile masivului sunt frecvente izvoarele de apă minerală feruginoase, magneziene, puternic carbogazoase, precum și mofetele.
Cele 5 vârfuri principale ale lanțului Harghita
Munții Harghita reprezintă rămășița unui vechi crater stratovulcanic semicircular, a cărui margine este formată din 5 vârfuri principale — toate depășind 1700 de metri:
Harghita-Mădăraș
Cel mai înalt, pe marginea nordică a craterului
Harghita-Racu
Al doilea vârf ca înălțime
Harghita-Ciceu
Pe versantul său sudic se află Băile Harghita
Harghita-Siculeni
Marginea sud-estică a craterului
Muntele Mihai
Străjerul nord-vestic al craterului
În plus, vârful exterior de strajă al marginii craterului, Oltárkő / Piatra Altarului (1358 m) — una dintre cele mai importante stații ale traseului turistic marcat cu cruce albastră care urcă spre Harghita-Mădăraș.
Cum poți ajunge sus?
1. Dinspre Izvoare — cea mai frecventă
Din Sub Cetate, 8 km de drum asfaltat până la Izvoare, apoi 2,5 km de drum pietros, în final asfalt în urcare până la cabană (1650 m). De aici, circa 1 oră pe jos până pe vârf. Iarna sunt necesare lanțurile pentru anvelope.
2. Transport cu tractorul
De la bifurcația spre Filia, cu remorcă tractată de tractor: 9 km printr-o pădure de brad până la cabană, de unde se urcă pe jos pe vârf. O variantă pitorească pentru iarnă.
3. Dinspre Vlăhița — cruce albastră
O drumeție mai lungă, dar mai spectaculoasă. Traseu: biroul TourInfo → ștrandul termal → Csonka → Oltárkő → Hegyes-kő → Kazán-sarka → cabană.
Muntele stâlpilor funerari, al crucilor și al panglicilor naționale
Stâlpi funerari, cruci și panglici naționale pe vârful Harghita-Mădăraș · sursă locală
Vârful Harghita-Mădăraș nu este doar o destinație turistică — este și loc de pelerinaj. Ajunși pe vârf, o pădure de stâlpi funerari și cruci, statui din lemn și stâlpi „șamanici", precum și grămezi de pietre mai mici și mai mari mărturisesc că acesta este un loc sacru foarte important pentru comunitățile secuiești și maghiare.
Panglicile naționale și coroanele rămân pe vârf tot timpul anului, iar mulți vizitatori lasă în urmă o mică grămadă de pietre sau un caiet de rugăciuni. Vârful este un loc de pelerinaj deosebit de important pentru comunitățile maghiare din Ungaria și din diaspora.
Panorama de 360° cuprinde aproape întreg Bazinul Transilvaniei — pe vreme senină se vede o porțiune uriașă a arcului interior al Carpaților.
Harghita-Mădăraș în imagini
Surse foto: surse locale
Când este cel mai frumos?
Primăvara (aprilie–iunie)
După topirea zăpezii, versanții se îngălbenesc de la florile de munte. Verdele proaspăt, mirosul răcoros de brad, puțini turiști — cea mai îndrăgită perioadă de drumeție.
Vara (iulie–august)
Sezonul de vârf — drumeții rapide, picnic în familie pe platou. În jurul cabanei, tabere de vară și programe culturale.
Toamna (septembrie–octombrie)
Culori superbe în pădurile de foioase ale Harghitei, panoramă limpede. În această perioadă aerul este cel mai curat — se vede departe.
Iarna (decembrie–martie)
Sezon de schi pe pârtiile Șugău și Mihai Mare. Vârful se transformă într-un câmp de zăpadă — pelerinajul de iarnă este o experiență aparte.
Informații utile
Acces
- Loc: Munții Harghita
- Județ: Harghita
- GPS: 46.4399° N, 25.5829° E
- Altitudine: 1801 m
Cum ajungi
- De la Odorheiu Secuiesc: 36 km
- De la Miercurea Ciuc: ~50 km
- Traseu: Zetea → Izvoare
- De la barieră, 9 km până la cabană
Când
- Poate fi vizitat tot anul
- Sezon de schi: dec.–mart.
- Sezon de drumeții: mai–oct.
- Intrare: gratuit (taxă de drum câțiva lei)
Sfaturi
- Îmbrăcăminte în straturi — sus e răcoare
- Bocanci de drumeție și pelerină de ploaie obligatorii
- Apă și mâncare — sus se găsesc puține
- Rezervare la cabană din timp!